Ploaie

Timpul îşi varsă noaptea
în stropi de viaţă.
Departe de el, sufletul meu aprinde
un foc. Încălzesc la foc două
dorinţe, până nu se apropie ploaia:
1. Vreau să citesc despre anatomia
unui vis nou-născut;
2. Când am visat prima oară că
m’am căsătorit aveam trei feluri
de a vorbi: cu tăcere,
cu răbdare,
şi cu dragoste. Vreau
să mai adaug un limbaj: limbajul
singurului “doi”.
Ah! Mi’am uitat umbrela. Mereu
mă ia ploaia pe nepregătite.

Program de seară

Program cu prognozări de seară,
din vise, răsărind cuminţi,
prezint, cu rugăciuni de ceară
topite printre’ai nopţii dinţi.

Perdele de orgolii spintec
s’aduc culisele în rol:
aşa îmi spovedesc c’un cântec
adâncul inimii, mai gol.

Regizor las o conştiinţă
în raze de căinţ’arzând,
să joc în rolul pocăinţei
adevaratul ţel de sfânt.

Nocturnă în tonalitate minoră

Am înserat pe un acord
de disonant fior de brav
ce’şi poartă visu’n doru’i cav
şi foamea în atac de cord.

Mi’e sufletu’alăută’n cânt
şi felul pană pe’a’ ei corzi.
Am înserat iar pe’a’ ei corzi,
vibrând acord de veşted sfânt.

Animă’mi Tu firescul fel
sub proaspăt har din vechi Calvar,
să nu’nnoptez pe’al Tău altar
cu’n disonant cântec rebel.

…

…

Noaptea, tarabă cu halbe de vise,
din care să sorbi mahmureală de
somn şi odihnă, îmbie… Pradă
ambientului ei, caut părtaş(-ă)…
…Serveşti?…